Aurul Lotrului

 Cursul mijlociu si inferior al Râului Lotru, cândva învaluit în febra aurului, este astazi întesat de misterioase istorisiri legate de exploatarea pretiosului metal. Ceea ce se stie cu certitudine, este ca s-a extras aur din minele Valea lui Stan si Pascoaia, precum si din albiile Lotrului si Vaii lui Stan.

 Aurul Lotrului în evul mediu

 La Valea lui Stan, lânga Brezoi, exista o exploatare aurifera mentionata în documente înca din anul 1561. Tot din documentele vremii, se stie ca în evul mediu, localnicii, pe lânga alte biruri, erau obligati sa predea si o buna parte din "grauntele de aur" colectate din albia Lotrului.

 

Colectarea aurului în perioada medievala, se facea prin spalarea si cernerea materialului aluvionar colectat din Lotru si mai ales din Valea lui Stan. Un document al unui dregator de la curtea lui Petru Cercel (vezi Wikipedia, descrie Valea lui Stan ca pe o apa „ce curge de pe poalele muntilor cu minerale, [care] duce cu sine multe graunte de aur pe care le culeg cu un anumit mestesug”.

 Manastirea Cozia, una dintre principalele beneficiare ale aurului în epoca medievala, stapânea robi tigani care erau folositi atât la exploatarea sarii, cât si la spalarea nisipurilor aurifere de pe Olt si Valea lui Stan de pe Lotru (sursa: Vladimir Rosulescu - Istorie, Manastirea Cozia).

Aurul Lotrului în epoca moderna

 Din anul 1850, în valea superioara a Lotrului, începe goana dupa aur. Emigrantii italieni, germani, maghiari si austrieci soseau la Brezoi, în cautarea pretiosului metal. În vremea aceea au aparut în Brezoi comunitatile straine.

Doar la începutul secolului XX valorificarea aurului îmbraca formele mineritului propriu-zis. Dupa documentarile si studiile efectuate în 1906 de catre ing. Radu Pascu, se deschide la Valea lui Stan prima galerie subterana (mina). Exploatarea miniera Valea lui Stan, în primele decenii ale secolului trecut, obtinea productii record. În perioada 1912-1919 s-au extras de aici 169,748 kg de aur. În anul 1928 s-a scos si apoi s-a prelucrat 3,5 kg de aur de 16 karate [aur (70%) argint (30%)] (sursa: prof. Gheorghe Mosor, Liceul Teoretic Brezoi, Curiozitati geografice brezoine).

 În 1967 exploatatiile aurifere de pe Valea Lotrului sunt închise.

 Mina de aur secreta a nazistilor

  Batrânii spun ca pe cursul mijlociu al Lotrului, în zona Cataractelor, ar fi existat o mina secreta de aur, exploatata de catre Germania fascista, în timpul celui de al doilea razboi mondial. Mina, împreuna cu toate documentele si cu toti lucratorii (prizonieri de razboi în exclusivitate), a fost dinamitata, se spune, la retragerea armatei naziste, disparând în haul abruptului muntos.

            Se spune ca nemtii au descoperit întâmplator un filon de aur la Cataracte, în timp ce construiau în scopuri strategice drumul, care leaga azi Barajul Lacului Vidra de Voineasa, urmârind albia sinoasa a Râului Lotru. În mare secret, fascistii germani au întemeiat o colonie miniera si au sapat galerii în versantii stâncosi. La retragere, nemtii, se spune, au dinamitat galeriile, îngropând astfel utilajul, echipamentul, documentele si cei100 de lucratori.

Locul minei nu este cunoscut, dar se spune ca din când în când se aud vaiete si strigate de ajutor, care razbat din adâncurile pamânturilor.

Secretul aurului Lotrului în epoca comunista

Dupa instalarea regimului comunist si nationalizarea bunurilor din sol si subsol (1948). Exploatarea aurului din valea Lotrului, în special în Valea lui Stan, se organizeaza sub conducerea si supravegherea Partidului Comunist, cu directa implicare a Securitatii. Locatiile de extragere, productia si destinatia ei erau tinute în mare taina, reprezentând "secret de stat". Tacerea minerilor, selectati cu atentie, era cumparata prin acordarea de salarii uriase. Însa putini dintre ei au supravietuit, ca o consecinta a muncii grele, într-o atmosfera încarcata de particule marunte de silicati (multi au murit de silicoza) sau din alte cauze. Circula zvonul ca la Valea lui Stan se extragea, în paralel cu aurul si uraniu.

Se spune ca minereul aurifer extras din "rezervele de stat" de la Valea lui Stan era transportat la gara din Brezoi si încarcat într-un tren, mereu acelasi, care circula doar noaptea, fiind supranumit "trenul negru". Itinerarul trenului negru, locul de prelucrare a minereului si destinatia aurului, sunt necunoscute si astazi.

În 1967, exploatrea aurului a încetat brusc, din motive necunoscute. În câteva saptamâni toata exploatatia a fost dezafectata si parasita. Astazi, doar gurile de mina pazite de Magaoaia - un soi de duh al aurului lotrean si povestirile oamenilor mai amintesc de febra aurului de odinioara.