Transalpina - Drumul Regelui

Transalpina este cel mai înalt drum rutier din Romania si chiar din întregul lant al Muntilor Carpati, atât din Romania cât si din afara ei, atingând altitudinea maxima în Pasul Urdele – 2145 m. Soseaua traverseaza Muntii Parâng de la N la S fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului aflându-se între acestea. Desi este mai înalta mai veche si mai frumoasa decât Transfagarasanul, este mai putin cunoscut a pentru ca , Transalpina, cu toate ca este catalogat drum national, DN 67c (partial), nu a fost pâna în 2009 niciodat a asfaltata .

          Transalpina a fost construita de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavata cu piatra de Regele Carol al II-lea dupa 1930 si reablitata de nemti în al II-lea razboi mondial dupa care a fost uitata . Faptul ca a fost uitata si a devenit un drum greu de parcurs a ajutat Transalpina sa-si pastreze neatinsa salbaticia si farmecul aparte pe care putine locuri din tara îl mai au. Este printre putinele drumuri din tara pe care se poate ajunge cu masina pâna la nori si chiar deasupra lor.

            Transalpina, denumita si Drumul Regelui, face legatura între Transilvania si Oltenia. Aflat la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu masina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).

             Desi mai înalta decât Transfagarasanul este mai putin cunoscuta decât acesta

pentru ca nu a fost niciodata asfaltata, chiar daca figureaza ca si drum national pe toate hartile, fie ele tiparite sau GPS.

 In anul 2009 a început asfaltarea si modernizarea acestui drum pe o distanta de 148 de kilometri, între Sebes, judetul Alba si Bengesti judetul Gorj. La începutul lunii august 2011 mai mult de 98% din Transalpina era deja asfaltata. Se preconizeaza ca întreaga Transalpina va fi asfaltata si modernizata pâna la finele anului 2011.

 Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane în timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman.

 Exista si o legenda locala, care spune ca, la sfârsitul secolului XVIII si la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei portiuni din acest drum, în functie de posibilitatile fizice si financiare ale sale. Potrivit altor surse, soseaua a fost construita si pietruita de germani în timpul primului razboi mondial, din ratiuni militare, însa a fost foarte putin folosita.

 Transalpina a fost reconstruita în perioada interbelica si data în folosinta în 1938. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când germanii aveau nevoie de aceasta cale de acces din motive militare. De atunci Transalpina a fost foarte putin întretinuta.

 Traseul era folosit din timpuri stravechi de catre pastorii din Marginimea Sibiului care îsi treceau turmele în Oltenia, fiind nu mai mult decât o cararuie prapastioasa pentru cai, numita sugestiv Poteca Dracului.

 Inaugurarea Transalpinei s-a facut în primele zile ale anului 1938 de catre regele Carol al II-lea la Poiana Sibiului. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnica, cu rol economic, strategic si militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspata în minte perioada în care li se impusese religia catolica si când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-si pastra traditia. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de localnici din Jina, aflat acum in judetul Sibiu, însotiti de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversând muntii pe Poteca Dracului si stabilindu-se în localitatea Corbii de Piatra din actualul judet Arges. Asa se explica si faptul ca locuitorii din Marginimea Sibiului si cei din localitatile Novaci, Vaideeni si Babeni, aflate dincolo de munti, în judetul Vâlcea, au aceleasi costume nationale, aceleasi traditii si aceeasi ocupatie: pastoritul, fiind cunoscuti sub numele de ungureni .

 Transalpina – Drumul Regelui, porneste din Jina de unde coboara pe o distanta de 7 km pâna la Sugag. De aici începe urcusul. Dupa câtiva kilometri se ajunge la Barajul Tau si apoi la Barajul Oasa. Transalpina continua traversând în partea stânga Barajul Oasa mergând apoi pâna la Obârsia Lotrului.

De la Obârsia Lotrului, aflata într-o vale cu o deschidere foarte frumoasa, sunt mai multe posibilitati: se poate merge în stânga spre Brezoi care se afla la circa 60 km, trecând pe lânga Lacul Vidra si apoi prin statiunea Voineasa, sau în dreapta spre Petrila – 28 de km. Pentru a continua însa Drumul Regelui, Transalpina, DN 67C trebuie mers înainte spre Novaci. De fapt, de abia acum începe cea mai spectaculoasa parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpina, adevarata Transalpina. Serpentinele se însiruie una dupa alta, ducându-ne în locuri tot mai înalte: Stefanu, Carbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o data muntele dispare, iar în fata se întinde platoul de pe varful Papusa de unde se coboara în Statiunea Rânca si apoi la Novaci unde ia sfârsit Transalpina. In 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea si suita sa au parcurs traseul Novaci – Saliste în opt ore. In zilele noastre datorita lucrarilor aflate în curs pe traseul Jina – Sugag, Transalpina este parcursa pe traseul Sebes – Sugag – Obârsia Lotrului – Rânca – Novaci într-un timp de aproximativ 3 – 4 ore.