Rezervaţia Miru-Bora se afla in munţii Latoriţei,pe versanul nord-estic, având următoarele vecinătaşi : la nord si est Valea Miru, la sud Coasta Benghii si la vest Şaua Ştefanu. Calea de acces în rezervaţie: dinspre Obârşia Lotrului pe DN 7 Voineasa-Novaci până la Şaua Ştefanu.

La nord de Vîrful Bora se află, de asemenea, un frumos circ glaciar, acoperit de un covor întins de jenepeni. Cândva a existat şi un lac, dar azi acesta este colmatat şi acoperit cu vegetaţie ierboasă. Circul, de un pitorec aparte, este drenat de un afluent de dreapta văii Mirului.

Rezervaţia de jnepeniş are în substrat  şisturi cristaline (amfibolite si feldspati). În valea pârâului Miru de o parte si de alta se afla calcare. Ca forma de refiel se prezintă o vale glaciara fiind la o altitudine de peste 1900 metri.

Clima este caracteristica zonei montane înalte cu temperature medii anuale sub 0 grade Celsius la peste 2000 metri înălţime şi în jur de 0 grade Celsius sun 2000 metri altitudine.

Read more: Rezervatia Miru-Bora

Piatra Crinului este o arie naturală protejată de interes naţional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic), inclusă în prezent unui sit de interes comunitar pentru protecţia habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică.

Cu o suprafată de 0,5 ha, rezervaţia se află în aproprierea municipilui Petroşani, în imediata vecinătate a zonei montane de agrement Parâng, mai exact pe versantul sud-vestic a vârfului Parângul Mic la limita altitudinii de 1757 m. Rezervaţia se află deasupra limitei superioare a zonei forestiere, fiind unica staţiune sigură din ţară în care apare specia balcano-dacică Potentilla haynaldiana.

Read more: Rezervatia Piatra Crinului

Rezervaţia naturală Iezerul Latoriţei, declarată prin Decizia nr.348/1983 a Consiliului      Popular Judeţean Vâlcea, situată în împrejurimile lacului Iezeru Latoriţei, care are un caracter complex (geomorfologic, botanic, peisagistic). Fenomenele glaciare, care în final au dus la formarea lacului, pot fi reconstituite prin analiza de detaliu a microformelor de relief.În jurul lacului se află un întins sfagnet în care este posibil să se afle elemente floristice deosebite,reclamând deci studii de specialitate.

Iezerul Latoritei

Read more: Rezervatia Iezerul Latoritei

Rezervaţia Cheile Jieţului. Pârâul Jieţ izvorăşte de pe latura de est a Munţiilor Parâng, izvoarele sale fiind dominate de S-E de înălţimile Vârfului Mîndra (2519 m ). În cursul superior pârâul are o direcţie de curgere S-N apoi E-V şi în cursul inferior S-N. Se varsă în Jiul de E pe stânga acestuia în oraşul Petrila, din Depresiunea Petroşani.

În calcare şi dolomite cristaline mezo şi katametamorfice, Jieţul a săpat un sector de chei adânci, înguste, cu versanţi înalţi şi foarte abrupşi.Cheile se dezvoltă pe o lungime de circa 8 km. Accesul la chei se face din oraşul Petrila. Cheile Jieţului, d.p.d.v. al grupării cheilor pe sisteme morfo-hidrografice face parte din Bazinul Jiu.

Read more: Rezervatia Cheile Jietului

Rezervaţia Căldarea Câlcescu se află in zona de obârşie a Lotrului spre extremitatea estica a masivului Parâng, pe peretele lui Nordic. Altitudinea maximă este de 2200 metri.  Suprafaţa este de 200 ha iar limitele sunt date de partea superioara a căldarii glaciare (vest, sud, est) iar în nordde valea Lotrului superior. Calea de acces în rezervaţie: de la Voineasa pe DN 7A până la Obârşia Lotrului si apoi drumul 67C spre Rânca-Novaci până la Podul Lotrului de unde se urmareşte drumul forestier de pe firul Lotrului superior. Flora specifică rezervaţiei este specifică  zonei subalpine cu tufărişuri de jneapăn (Pinus Mungo) la care pe alocuri se asociază ienuparul (Juniperus Communis). Sunt şi plante rare dintre care cea mai cunoscută este bujorul de munte, după cum mai jos la altitudinea de 1800-1700 metri, între conifer remarcăm zâmbrul. Fauna include capra neagra, ursul brun, cocosul de munte, acvila de munte, s.a. În apele lacului trăieşte păstrăvul.

Read more: Rezervatia Caldarea Calcescu